PARASISTOLIA
în această condiţie inima este condusă concomitent şi pe lungă duratl de
doi centri: primul este de obicei pacemakerul smusal, iar al doilea central
parasistolic. Acesta, deşi are un ritm propriu mai lent, nu este descărcat de
impulsul sinusal propagat deoarece este apărat printr-un „bloc de intrare".
Activitatea sa continuă permanent dar excită miocardul în întregime numai
când îl găseşte pomit în stare excitabilă.
Aspectul ECG este de extrasistole cu cuplaj variabil. Caracteristic, cel mai
scurt interval între două extra (para)si stole este divizorul comun al tuturor
intervaleior interparasistohce. Uneori în jurul centrului parasistolic există şi un
bloc intermitent „de ieşire“, în consecinţă unele parasistole nu apar la locul
aşteptat.
Este un mecanism general de producere a aritmiilor cardiace care rezultă dintr-o anomalie de propagare a unui impuls, care determină răspunsurile repetitive. Reintrarea poate rezultă din două mecanisme: mişcarea circulară şi rejlectarea. Primul dintre acestea este cu mult mai important. Mişcarea circulară. Apariţia remtrării este condiţionată de preexistentă unor condiţii fiziologice precise. Prima este existenţa unui circuit de reintrare - izolat anatomic sau functional - de restul miocardului. Acesta poate fi împărţit schematic într-o ansă aferentă şi una eferentă. Dacă ne imaginăm un inel tăiat dintr-o meduză sau dintr-un ventricul de broască ţestoasă şi-1 stimulăm într-un punct oarecare, stimulul se propagă, în sensuri diferite, orar şi antiorar, prin cele două anse. Propagarea ambilor stimuli se opreşte la jumătatea inelului, fiecare fiind oprit de perioada refractară determinată de celălalt. Dacă printr-o intervenţie chimică sau fizică se modifică proprietăţile locale ale
Comentarii
Trimiteți un comentariu